Ai de gând să îţi refaci frizura tip permanent din Due Date?
Ar trebui, nu? Măcar pentru covorul roşu...
Te-a ajutat cineva cu cârlionţii ăia sau au fost creaţia ta personală?
Mi s-a făcut un permanent. A fost ideea mea, din păcate, dar părul s-a opus şi a fost nevoie de două încercări de permanent. Şi cu asta, mi-am anulat orice şansă de-a mai face sex o vreme...
O călătorie e un mod excelent de a testa trăinicia unei prietenii... Ai făcut astfel de călătorii vreodată?
Când eram mai tânăr, obişnuiam să fac autostopul şi-aveam o pancartă pe care scria „n-am armă” - şi funcţiona: lumea oprea şi mă lua. Chiar credeau că n-am armă – nu ştiu de ce... Îmi plăcea să călătoresc aşa, era distractiv. Când m-am mutat la Los Angeles, am venit până aici într-o camionetă.
Singur?
Cu doi prieteni. Am trăit şi-am dormit în camioneta aia vreme de trei săptămâni. Am parcat-o la Byrds, un restaurant de-aici, de-aproape, şi-am locuit în ea. A fost o experienţă plăcută. Robert a avut parte de altfel de călătorii…
Cum e să lucrezi cu un câine?
Adevărul este că nu prea mă omor după câini pentru că sunt alergic. Mi-a intrat un fir de păr din blana lui în ochi... O vreme, nici n-am ştiu precis ce e...
Ai avut vreodată probleme cu avioanele?
Bună întrebare. Stai aşa... o vreme am fost comis voiajor şi-am vândut macete (râde)… Nu... unchiul meu din Carolina de Nord era foarte bronzat şi-avea păr şi ochi negrii... În anii 50, în perioada Segregaţiei... Mi-e jenă să spun…
Spune, spune!
Deci era brunet şi s-a suit într-un autobuz. S-a aşezat în faţă şi şoferul l-a invitat politicos să se mute în spate, pentru că legea îi interzicea să stea în faţă. Unchiul meu n-a înţeles de ce şi şoferul l-a declarat negru. Bunicul a negat – era, de fapt, grec. Când şoferul a auzit asta l-a dat jos cu totul...
În scenele în care fumezi marijuana ai abordat, cumva, method acting-ul?
Nu. (râde) În ziua de azi, mai toată lumea are voie să fumeze marijuana medicală. Nu mai e ilegală sau periculoasă. Se poate obţine foarte uşor şi lumea se face că nu te vede când fumezi. Nici măcar poliţia nu te bagă în seamă...
Deci nu mai e la fel de distractiv ca odinioară?
Nu…
Te-ai gândit vreodată să-ţi iei un nume de scenă? Numele tău de familie e destul de dificil.
Păi Galifanakis e numele scurtat... (râde) Pe vremuri era Galifanakisburg.
Numele e interesant... Începe cu Gal (fată) şi se termină în Kis(s) (sărut).
Acesta a fost sloganul unchiului meu când a candidat pentru funcţia de senator. Jur.
Pe bune?
Jur. De la nume şi l-a luat. Şi nu m-am gândit niciodată să-mi schimb numele. Ştiu că nu e uşor de promovat, dar e numele meu. Mie-mi place.
La SNL nu l-au putut pronunţa, nu?
Deloc. Nici măcar numele mic!
De ce e nevoie de-un „CH”?
Am senzaţia că aşa e în transcrierea grecească – cu CH. În limba greacă, Zachary înseamnă „zahăr”. Şi numele al doilea e Knight... Deci „Cavalerul de zahăr”.
Todd (regizorul) a declarat „Robert e actor, iar Zach alunecă pe coji de banană”.
Aşa e! Dar eu consider că reacţia privitorului e mai amuzantă decât scălâmbăiala propriu-zisă. Nu-s mare fan The Three Stooges sau Benny Hill, dar mă uit la ei pentru că mă amuză râsul tatălui meu. Ador reacţiile oamenilor la ceva amuzant. Asta mi se pare mie cu adevărat distractiv.
Îţi mai aminteşti ce spunea dresorul când voia să-l facă pe căţel să se masturbeze?
Nu, dar bine că mi-am amintit – şi eu am avut un dresor în scena în care a trebuit să mă masturbez.
Se aud nişte zgomote ciudate acolo...
Da... Am vrut să ne asigurăm că e totul strict mecanic şi deloc sexual. Era ceva ce trebuia făcut...
